Cifra de afaceri a celor mai importante hoteluri de cinci stele din București – Marriott, Radisson SAS, Hilton, Crowne Plaza și Howard Johnson – a fost anul trecut de peste 100 mil. euro. Jumătate din veniturile pe 2008 ale hotelierilor au fost generate de evenimente. Ce s-a întâmplat anul acesta?

„În acest an extrem de dificil, unitățile operate prin franciză sau contracte de management au avut cel mai puțin de suferit, iar hotelurile afiliate unui brand internațional au avut de câștigat“, afirmă Frederic Le Fichoux, Head of Hospitality Advisory al companiei de consultanță imobiliară Cushman&Wakefield.
1. JW MARRIOTT a avut anul trecut o cifră de afaceri de 40 mil. euro și un grad de ocupare de circa 60%. Anul acesta, gradul de ocupare a fost, în primele opt luni ale anului, de circa 50%.

2. HOWARD JOHNSON a avut în acest an aproximativ același grad de ocupare ca și Marriott. In primele opt luni a realizat o cifră de afaceri de 6 mil. euro.

3. CROWNE PLAZA a înregistrat o scădere de 33% a cifrei de afaceri în primele șase luni ale anului, vânzările în perioada menționată situându‑se în jurul a 3 mil. euro. În ceea ce privește gradul de ocupare, acesta s‑a înscris în trendul pieței hotelurilor de cinci stele, adică 50%.

Sursa: www.money.ro

http://www.money.ro/hoteluri/cati-bani-au-facut-hotelurile-de-cinci-stele-din-bucuresti-in-2009.html

Cel mai mare hotel de cinci stele din Bucuresti, JW Marriott, a renuntat pe ultima suta de metri la petrecerile de Revelion din doua restaurante dintr-un total de cinci locatii anuntate, pe fondul lipsei de cerere din piata. Astfel, de la 950 de locuri pentru Revelion in restaurantele hotelului s-a ajuns la 680-700 locuri. “Nu are rost sa investim in decoratiunile pentru salile de restaurante si nici in meniuri in plus, avand in vedere ca exista posibilitatea ca aceste locuri sa ramana neocupate”, a declarat Dina Litzica, PR si marketing manager la JW Marriott.

Hotelul a avut afaceri in scadere cu 22% in primele zece luni ale anului fata de aceeasi perioada a anului anterior si un grad de ocupare mediu de 60%. Petrecerile din restaurantele Cucina si Champions au fost anulate, ramanand valabila doar oferta pentru salile Grand Ballroom, Constanta si Cupola, in care pretul unui pachet de Revelion este de 920 de lei (215 euro) de persoana. Si la hotelul de cinci stele Radisson au fost rezervate putin mai mult de jumatate (56%) din locurile pentru Revelion, dintr-un total de 480 in patru locatii din hotel. De asemenea, la hotelul Crowne Plaza, controlat de omul de afaceri George Copos, au fost rezervate pana in prezent 70% din locurile pentru petrecerea de Revelion. “Am ales anul acesta sa ne concentram petrecerea intr-o singura locatie cu 160 de locuri si am renuntat la petrecerea din restaurantul Brasserie, unde anul trecut au fost 120 de locuri”, a declarat Larisa Budaca, director of sales&marketing al Crowne Plaza Bucharest Hotel. Astfel, hotelurile de cinci stele din Capitala ar putea obtine anul acesta din petrecerea de Revelion incasari mai mici cu circa 50% fata de anul trecut, pana la 500.000 de euro, potrivit unor estimari ZF.

Mike Collini, vicepreşedinte de dezvoltare pentru Europa de Nord-Est al grupului Hilton a explicat într-un interviu pentru MONEY.ro când va ieşi piaţa hotelieră din criză, de ce piaţa hotelieră de cinci stele este cea mai afectată şi de ce crede că franciza este o formulă de succes pe anumite pieţe pe care activează.

Ce segment al pieţei hoteliere îşi va reveni mai greu?

Pieţei de cinci stele îi va lua cel mai mult ca să iasă din criză. Totuşi, stabilizarea pieţei hoteliere va veni încet, undeva pe la mijlocul lui 2010, într-un scenariu optimist, sau la sfârşitul anului următor.

Care dintre pieţele pe care activaţi au fost cele mai afectate de criză?

Majoritatea pieţelor pe care activăm au fost afectate de criză, dar, per total, ne surclasăm competitorii la nivel global, mai exact: 87% dintre hotelurile noastre sunt înaintea competitorilor lor în termeni de performanţă financiară, iar 58% din ele, în termeni de cotă de piaţă. Londra, Viena, Istambul-aici am avut cel mai mic declin. Avem cinci pieţe strategice: Marea Britanie, Spania, Portugalia, Germania şi România. În Turcia avem cinci hoteluri în sistem de franciză. E un potenţial semnificativ al francizei. Iată exemple ca Turcia, Rusia, unde avem hoteluri în sistem de franciză.

Ce oportunităţi aduce criza pe piaţa de cinci stele?

Criza a încetinit proiectele de dezvoltare, dar, pe de altă parte, acum e cel mai bun moment pentru investiţii, în termeni de oportunităţi de creştere. Preţul terenurilor şi costurile de construcţie au scăzut şi asta a creat oportunităţi individuale pentru dezvoltare. Segmentul de lux al pieţei a fost cel mai afectat, pe piaţa europeană de profil. Oamenii călătoresc, dar se orientează spre hoteluri economy, îm detrimentul celor de cinci stele.

Cum pot hotelierii să crescă gradul de ocupare pe piaţa de 5 stele?

Avem semnale din toată Europa că gradul de ocupare îşi revine, estimez că gradul de ocupare îşi va reveni foarte curând pe pieţele europene. Îndată ce România va ieşi din recesiune, vom vedea o corelaţie pozitivă cu întreruperea declinului pieţei hoteliere. Cu un decalaj faţă de celelalte pieţe, dar piaţa îşi va reveni.

Ce oportunităţi aduce criza pentru piaţa locală de profil?

Există oportunităţi de dezvoltare în România, din cauza prezenţei insuficiente a lanţurilor internaţionale, în afara Bucureştiului. Aici sunt oportunităţi semnificative pe segmentele de mid-market şi economy.

Piaţa de cinci stele din Capitală este împărţită între opt jucători: InterContinental, JW Marriott, Athenee Palace Hilton, Crowne Plaza, Radisson SAS, Carol Parc, Howard Johnson, şi Casa Capşa.

Pachetele salariale ale directorilor generali din unităţile hoteliere variază între 1.500 şi 10.000 de euro, în funcţie de naţionalitate, clasificarea unităţii sau afilierea la un lanţ hotelier internaţional, sunt de părere mai mulţi specialişti din domeniu, chestionaţi de Business Standard.

“Dacă vorbim de hotelurile mai mici, de trei sau patru stele, afiliate la un brand internaţional, cum ar fi, spre exemplu, lanţul Golden Tulip, pachetul salarial al unui director general este de circa 2.000-3.000 de euro. În cazul unităţilor mari, de sub umbrela Hilton, Marriott sau Crowne Plaza, pachetul salarial al unui expat ce ocupă funcţia de general manager ajunge şi la 10.000 de euro”, a explicat George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri din piaţa locală.
Potrivit acestuia, cele mai mari variaţii de salarii sunt determinate de naţionalitatea angajatului aflat la şefia unui hotel de prestigiu. “Expaţii au salarii mult mai mari decât un general manager român, dar acest lucru este normal. Nu cred că există un român care să poată echivala în experienţă şi credibilitate un director străin aflat la conducerea unui hotel afiliat internaţional. În general, salariile românilor sunt la jumătate, deci undeva până în 5.000 de euro”, a spus Butunoiu.

Tinu Sebeşanu, CEO-ul companiei de consultanţă în industria ospitalităţii Trend Hospitality, este de părere că în cazul directorilor generali expatriaţi, pachetul salarial cuprinde, pe lângă salariul net şi o serie de bonusuri şi de facilităţi aferente.

“Pachetul poate să conţină de la locuinţă asigurată, maşină, asigurare socială, 1-2 zboruri către ţara de origine pe an, şi până la grădiniţă sau şcoală pentru copii. În plus, se mai acordă o serie de «incentives» din profitul operaţional, adică bonusuri financiare anuale, în funcţie de realizări, dar nu cred că în acest an se mai poate pune problema, de asemenea, venituri suplimentare în condiţiile actuale de scădere a pieţei şi a faptului că nimeni nu îşi va putea atinge ţintele de cifră de afaceri şi profit, stabilite la începutul anului”, a explicat Sebeşanu. În cazul directorilor români, beneficiile enunţate de Sebeşanu, nu sunt “necesare”, fiind considerate costuri de către companie şi a căror valoare poate ajunge la 30-35% din totalul pachetului salarial. “Românului nu trebuie să îi oferi casă sau maşină sau zboruri pe an, pentru că le are deja”, a adăugat consultantul. Aşadar, salariile directorilor generali români nu depăşesc nivelul de 5.000 de euro.